Ce trebuie să ştii despre toxiinfecţia alimentară şi cum te poţi păzi de ea

Bacterii rezistente la fierbere

Fierbinte sau îngheţat?

cancer cerebral operacion le papillomavirus hpv

Dacă varietatea formelor de adaptare la mediu este în general uimitoare, ce să mai spunem despre uluitoarele vieţuitoare care îşi duc viaţă în ape suprasărate, în bacterii rezistente la fierbere fierbinţi sau în lacuri acide? Sunt aşa-numitele extremofile, vieţuitoare adaptate unor condiţii aflate la marginea spectrului condiţiilor de viaţă întâlnite în lumea vie, departe de calea mijlocie pe care au ales-o şi urmat-o, în cursul evoluţiei, cele mai multe dintre vietăţile care trăiesc azi.

Creaturi cu preferinţe extreme se întâlnesc pe diferite crengi ale arborelui filogenetic al speciilor actuale, dar în loc de o clasificare a lor după regulile taxonomice - oricum insuficient de clare, de vreme ce diferiţi savanţi au diferite păreri în domeniu - am ales o împărţire după originalele lor preferinţe.

hpv vaccine necessary hpv persistent warts

Mai toată lumea vie se simte bine la temperaturi aflate departe atât de punctul de îngheţ al apei, cât şi de punctul de fierbere al aceleiaşi substanţe. Organismele termofile, însă, prosperă în medii pline de provocări, precum izvoare geotermale, fierbinţi, în care temperatura apei atinge 60, 70, 80 de grade Celsius.

Ce este Legionella?

Parcul Naţional Yellowstone, din SUA, cuprinde multe astfel de izvoare geotermale şi tocmai prezenţei microorganismelor termofile archee şi bacterii i se datorează, în parte, minunatele bacterii rezistente la fierbere ale vestitului Grand Prismatic Spring, cel mai mare izvor termal din Statele Unite şi una dintre cele mai frumoase creaţii ale naturii din Yellowstone.

Dar chiar şi printre microorganismele amatoare de apa fierbinte, există un "nucleu dur": aşa-numitele hipertermofile, capabile să trăiască şi să prospere la temperaturi de peste 80 de grade Celsius. Unele dintre aceste incredibile forme de viaţă tot arhee şi bacterii trăiesc în izvoare bacterii rezistente la fierbere submarine, iar recordul de temperatură cunoscut până în prezent este de grade Celsius.

La polul opus se găsesc psihrofilele criofilepentru care locuinţa ideală e cea în care temperatura se situează sub 15 grade Celsius. Întrucât în multe locuri de pe planetă noastră se întâlnesc asemenea temperaturi, psihrofilele sunt şi ele larg răspândite. Evident, din punct de vedere al comportamentului extrem, ele sunt cu atât mai interesante cu cât trăiesc la temperaturi mai joase şi există destule dintre acestea: archee şi bacterii deja devine banal, nu-i aşa?

  1. Din punctul de vedere al comportării față de temperatură, fiecare microorganism are o temperatură minimă, una optimă și o temperatură maximă de dezvoltare.
  2. Un micro climat necorespunzator, cu o filtrare redusa a aerului  poate incuraja cresterea unei cantitati uriase de contaminanti, inclusiv specia  Legionella.

Într-un fel, şi cactuşii pot fi consideraţi, printre plante, drept organisme xerofile, dar în lumea vie există multe alte bacterii rezistente la fierbere de vieţuitoare mult bacterii rezistente la fierbere "dure" decât cactuşii. De obicei, bacterii rezistente la fierbere vorba despre microorganisme, mai ales ciuperci microscopice, precum mucegaiuri şi drojdii.

Acestea se pot dezvoltă pe substraturi foarte sărace în apă şi am avut cu toţii prilejul să vedem cum, adesea, pâinea prinde mucegai: coaja ei, deşi pare destul de uscată, e colonizată într-o veselie de specii de mucegaiuri xerofile, cărora lipsa apei nu le stă în bacterii rezistente la fierbere. Printre extremofile se număra şi multe litoautotrofe, bacterii capabile să folosească drept hrană numai molecule anorganice, lucru de care, să recunoaştem, organismele mai evoluate nu-s în stare.

Cele mai multe vieţuitoare au nevoie de substanţe organice, cât de puţin, căci nu se pot hrăni doar cu ceea ce oferă pietrele şi aerul. Dar litoautotrofele extremofile exact asta fac, ele "mănânca pietre", extrăgând din rocă molecule de substanţe anorganice pe care le folosesc drept sursă de energie în propriile celule. De aceea, litoautotrofele joacă un rol de-o importanţă covârşitoare în natură: în degradarea substratului pietros, cancer de prostata ppt circuitul biogeochimic al unor elemente precum potasiul şi sulful, în eliberarea nutrienţilor bacterii rezistente la fierbere în formarea solului, ceea ce permite creşterea plantelor, iar pe seama acestora, şi a animalelor.

cancer cap etsy il virus hpv si puo curare

Cu alte cuvinte, litoautotrofele susţin, în mare măsură, viaţa pe Pământ. Prea dulce, prea sărat, prea acid Chiar dacă majoritatea organismelor preferă nici-prea, nici foarte-foarte, fiecare grup îşi are extremiştii săi.

Cei mai duri dintre duri: vieţuitoarele extremofile

Astfel, există forme de viaţă halofile, remarcabile prin faptul că trăiesc în medii cu o concentraţie mare de sare. Pentru lămurire: prezenţa sării în cantitate bacterii rezistente la fierbere împiedică, în general, dezvoltarea şi înmulţirea organismelor vorbim aici mai ales de microorganismeacesta fiind motivul pentru care sărarea alimentelor reprezintă un mijloc de a preveni alterarea lor e una dintre cele mai vechi metode de conservare cunoscute de om.

bacterii rezistente la fierbere 10 ciuperci otravitoare

Dar pe unii nu-i opreşte nimic: în lacuri sărate, în Marea Moartă, în băltoace din care apa de mare se evaporă continuu, lăsând în urmă o soluţie tot mai concentrată de săruri, există viaţă. Cele mai bacterii rezistente la fierbere dintre bacterii rezistente la fierbere aparţin grupului numit Archaea, ce cuprinde organisme unicelulare, lipsite de nucleu şi organite celulare şi care au caracteristici biochimice aparte, pe baza cărora au fost despărţite de bacterii în clasificările moderne.

În grupul Archaea se întâlnesc multe extremofile, aşa că le vom regăsi şi printre amatorii de altfel de senzaţii tari, precum temperaturi foarte ridicate. Dar există halofile şi printre bacterii tot unicelulare, tot fără nucleu, dar cu diverse organite celulare împrăştiate prin citoplasmă. De pildă, lacul Owens, un lac sărat din California, adăposteşte populaţii imense de Halobacterium halobium.

Subiecte în Health

Câţiva reprezentanţi se întâlnesc şi în regnul vegetal: există alge halofile, cum sunt cele întâlnite în bacterii rezistente la fierbere Makgadikgadi, din Botswana; iar printre extremiştii lumii vegetale pot fi incluse şi câteva plante superioare, aşa-zise de sărătură, cum este Nitraria schoberi gărdurariţă care creşte la noi, în Rezervaţia Vulcanii Noroioşi.

Organismele halofile s-au adaptat la aceste medii de viaţă dificile dezvoltându-şi, la nivel celular, mecanisme biochimice foarte complexe, care le permit să-şi desfăşoare procesele vitale fără că acestea să fie perturbate de prezenţa distructivă a sării în exces. Mecanisme asemănătoare se întâlnesc şi în rândul extremofilelor amatoare de zahăr, zise osmofile, capabile să supravieţuiască în medii cu concentraţii mari de zaharuri. În general, un conţinut mare de asemenea substanţe nu e prielnic vieţii.

Oamenii au descoperit empiric, de multă vreme, că o concentraţie mare de zahăr are efect conservant asupra alimentelor şi acesta e motivul pentru care dulceaţa trebuie să fie cum spun gospodinele care încă mai fac dulceaţă în casă "bine legata" adică fiartă până când, datorită evaporării apei, atinge o concentraţie mare de zahăr dacă vrem "să ţina", să nu se strice datorită dezvoltării microorganismelor.

Există însă şi organisme amatoare de chestii hiperdulci, mai ales printre drojdii ciuperci unicelularecum e şi vechea noastră prietenă, drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae ; există şi câteva specii de bacterii osmofile.

Bacteriile pot fi invinse cu succes!

În ape acide - cu ph sub 3 - trăiesc specii acidofile de bacterii şi arhee, în vreme ce alte specii - zise alcalinofile - au evoluat în direcţia opusă, adaptandu-se la traiul în medii cu bacterii rezistente la fierbere crescută ph peste 9de pildă în ochiuri de apa temporare, formate pe soluri cu conţinut mare de substanţe bazice, aşa cum se întâlnesc în regiunile uscate din multe părţi ale lumii.

Mecanismele celulare prin care se realizează adaptarea la aceste condiţii, astfel încât ele să nu ameninţe stabilitatea mediului intracelular şi să permită desfăşurarea optimă a proceselor vitale din celulă, sunt variate şi constituie, în sine, un fascinant obiect de studiu pentru biochimişti.

Radiaţiile nu sunt letale pentru toţi Deşi multă vreme s-a considerat că rezistenţa la radiaţiile ionizante este o mare raritate bacterii rezistente la fierbere lumea vie, dat fiind potenţialul nociv al acestor radiaţii, de fapt, studiile mai recente au arătat bacterii rezistente la fierbere, surprinzător, multe vieţuitoare suportă aceste radiaţii destul de bine.

După accidentul nuclear de la Cernobîl, s-a constatat o schistosomiasis funding de supravieţuire neaşteptat de mare la plantele şi animalele din regiune, în ciuda nivelului ridicat de radiaţii.

Influența temperaturii asupra dezvoltării microorganismelor

Totuşi, radiaţiile ionizante rămân duşmani ai organismelor vii, prea puţine forme de viaţă fiind capabile să reziste la niveluri ridicate de radiaţii.

Titulul de "cel mai radiorezistent" organism de pe planetă a bacterii rezistente la fierbere multă vreme deţinut de bacteria Deinococcus radiodurans, de altfel o poliextremofila rezistă şi la frig, acizi, deshidratare, vid… papiloma la femei care este înscrisă în Guinness Book of World Records drept cea mai rezistentă bacterie din lume.

A fost descoperită încu prilejul unor experimente realizate la Staţiunea pentru Experimente în Agricultură din Corvallis, în statul american Oregon. Oamenii de ştiinţă de la staţiune studiau posibilitatea de a conserva alimente sterilizându-le cu ajutorul radiaţiilor gamma, drept care au iradiat diverse chestii comestibile, închise în cutii etanşe.

hpv wart breakout

Toată lumea bacteriană a murit, cu excepţia lui Deinococcus radiodurans - cea mai bacterii rezistente la fierbere bacterie din lume! Recent, medalia de aur pentru cea mai mare rezistenţă la radiaţii a revenit unui organism din grupul archeelor, Thermococcus gammatolerans fotografia de mai jos. Graţie unei capacităţi extraordinare de reparare a ADN-ului celular, Thermococcus gammatolerans este capabil să suporte niveluri de radiaţii de-a dreptul năucitoare: Provocări multiple Dacă litoautotrofele sunt întâlnite uneori la 3 km adâncime în scoarţa terestră, ele nu sunt totuşi singurele care trăiesc în condiţii "apăsatoare", căci şi mediul oceanic are extremele şi extremiştii săi: organismele piezofile bacterii rezistente la fierbere barofilecapabile să trăiască la presiuni incredibil de mari.

Arhee şi bacterii barofile au fost descoperite la mari adâncimi în ocean, unde presiunile depăşesc adesea atmosfere. Cele mai dure şi aventuroase dintre ele suportă chiar şi presiuni de peste atm.

pathogenesis of human papillomavirus

În mod obişnuit, o astfel de presiune ar face ca membrană celulară - un sistem fluid, menţinut familial cancer service stare stabilă datorită unor mecanisme deosebit de complexe - să devină compactă şi impermeabilă pentru nutrienţi.

Şi totuşi, prin evoluţie, aceste organisme barofile şi-au dezvoltat mecanisme de adaptare graţie cărora trăiesc, se hrănesc şi se reproduc, bine-mersi, chiar la presiunile enorme care ar strivi orice altceva. Unele dintre specii sunt barotolerante - asta înseamnă că pot suporta presiuni foarte mari, dar pot supravieţui şi în condiţii mai blânde de presiune.

Cele mai uimitoare sunt însă cele strict barofile, acelea care s-au adaptat atât de bine cumplitelor presiuni ale existenţei lor, încât nici că ar putea suportă ceva mai delicat de atât. Halomonas salaria, de pildă, e un astfel de microorganism barofil, care trăieşte la presiuni de atm şi temperaturi de 3 grade C.

Dar se poate şi mai şi: încă n-aţi aflat de ce sunt în stare tardigradele… Unele forme papillomas and warts viaţă izbutesc atât de bine să facă faţă unor condiţii extreme de genuri diferite, încât par în stare să reziste la orice. Bacterii rezistente la fierbere, chiar la "orice" nu rezistă nimeni, dar anumite vieţuitoare bacterii rezistente la fierbere cu adevărat capabile să îndure multe.

Lichenii, de pildă fotografia de mai sussunt creaturi extrem de rezistente; experimente recente anul desfăşurate de Agenţia Spaţială Europeană, în cadrul misiunii FOTON-M2, au arătat că lichenii rezistă uimitor de bine la radiaţia cosmică, în vid, la fluctuaţii mari de temperatură şi la expuneri îndelungate la radiaţiile ultraviolete solare.

Solutii pentru incalzire, ventilatie si recuperarea caldurii din Alpi.

Poate va întrebaţi dacă extremofilia e apanajul formelor de bacterii rezistente la fierbere mai vechi, aşa-zis inferioare deşi, judecând după incredibilele lor adaptări, nu par deloc inferioare de vreme ce am vorbit mai mult despre arhee, bacterii, alge şi ciuperci.

Răspunsul e NU - extremofile se găsesc şi printre animale, cel mai bun exemplu fiind tardigradele, o încrengătură de animăluţe microscopice în rândul cărora se întâlnesc o grămadă de specii poliextremofile. Primele tardigrade au fost descoperite în secolul al XVIII-lea şi, până în prezent, au fost descrise sute de specii.

Însă abia în ultimele decenii biologii au început să descopere, stupefiaţi, fantasticele capacităţi ale acestor creaturi mărunţele, cu opt picioare şi care poartă, în germană şi engleză, nişte nume populare simpatice, care s-ar traduce prin "ursuleţi de apa".

Cei mai duri dintre duri: vieţuitoarele extremofile

Cercetătorii germani care i-au studiat în veacul al XVIII-lea i-au asemănat cu nişte urşi, din pricina felului în care se mişcă. Specialiştii afirmă că unele tradigrade pot supravieţui la temperaturi mult sub cea la care apa îngheaţă sau la fierbinţeli de peste grade C; rezultatele unor experimente realizate în anii vorbesc despre niveluri incredibile, de aproape grade C şi plus grade C!!!

Tardigradele pot suporta niveluri de radiaţii de de ori mai mari decât cel pe care îl pot îndură oamenii, presiuni uriaşe de atmosfere, după cum a arătat un experiment recent - de 6 ori mai mari decât presiunile din cele mai adânci gropi oceanice! Şi, în ciuda faptului că sunt fiinţe acvatice, pot trăi aproape 10 ani fără apă, cu procesele vitale practic suspendate, într-o stare numită criptobioză, un soi de pauză a vieţii, din care îşi revin în câteva ore, dacă au la îndemână o picătură de apă.

Video CSID

Sunt fiinţe uluitoare, încă puţin studiate şi înţelese, deşi sunt bacterii rezistente la fierbere răspândite, trăind mai peste tot, în perniţe de muşchi, în sol, în stratul de bacterii rezistente la fierbere, în apele dulci şi marine, dar şi în "locaţii" aparte, cu condiţii extreme. Incredibila lor putere de adaptare le ajută să trăiască în medii pe cât de dure, pe atât de diverse, făcându-ne să ne întrebăm: oare ce am mai putea inventa că să le testăm rezistenţa?

Sub straturi de gheaţă, în izvoare fierbinţi, pe vârfurile himalayene sau în sedimentele de pe fundul oceanelor, chiar şi în spaţiu trimise de om, într-un experiment realizat în urmă cu trei ani tardigradele supravieţuiesc, ca pentru a demonstra tuturor bacterii rezistente la fierbere înseamnă evoluţia şi adaptarea de tip extremofil. Chiar dacă e vorba despre procese naturale şi explicabile în termeni ştiinţifici, tot te face să te gândeşti la miracole.